Dialog fictiv la marginea nopţilor, Ed. Junimea, 2007
O nouă carte semnată de Maria-Elena Cuşnir, Dialog fictiv la marginea nopţilor, ne prilejuieşte reîntâlnirea cu o poezie fragilă, discretă, tragică şi profundă, sigilată de sentimentul trecerii ireparabile a timpului...O carte tristă, pură şi adevărată...
(Cezar Ivănescu)
Ruginită şi înnegrită de vreme, clanţa se deschide tot mai greu. Apăs. O dată. Încă o dată. Nu se deschide. Scot cheia s-o curăţ. Tot nu merge. Încerc. O dată. Încă o dată. Sunetul strident pluteşte. Întorc cheia. Ce aer închis! Ce aer închis! Deschid uşa înaltei încăperi. Lumina gălbuie răzbate din stradă. Râd scurt. Mă lipesc uşor de glasul nevăzut dintre umbrele îngândurării. Foşnetul nopţii mă cuprinde cu surâs ironic.
Poem cu parfum de liliac
Pe coala albă
Punctul visat îşi întinde mâna
De la un capăt la altul
Alungindu-se pe trupul meu,
În noaptea ce pare mai adâncă
Precum toate înfrângerile
Adunate în cea de-a cincea dimensiune.
E linişte şi aştept cu umilinţă
Sunetul blând
Ca râsul unui copil.
Muzica tăcerii
Îşi arată chipul
Cu regretul de a nu fi umbrit
Hidoasa faţă a fatalităţii.
Pe foaia albă
Între linii bine trasate
Cuvintele neîncrezătoare se retrag
Între bătăile ceasului
Rânduindu-se centrimetru cu centrimetru
Într-un poem
Cu parfum de liliac.
Mesaj încifrat
Obsesiv,
Cineva îmi trimite mesajul:
"Nu te-ncrede în copacii frumos coloraţi,
Nu te-ncrede în strălucirea piramidelor,
Nu te-ncrede în fructul fără viermi".
Când barca s-a oprit
În lumina mătăsoasă
A dimineţii,
Am descoperit tâlcul celor trei lacrimi.
Răscolind între frunzele copacilor
Din livada prea obosită,
Aşteptam să găsesc
Fructul secret
Pentru a însămânţa
Un alt zbor,
Mai presus de toate,
În afara poemului,
În afara nevredniciei,
În afara uitării.
Printr-o singură silabă
S-a scurs seva
Pe lângă durerea ochilor mei speriaţi.
Apus în Maramureş
Din vinerea acelui apus
Pierdut în toamnele Maramureşului
Am bănuit mereu
Un alt chip al luminii.
Acolo va înmuguri
Aerul de ianuarie în puzderii de nori
Rotindu-se laolaltă
În tăcerea viselor.
Acolo
Mâinile binecuvântă
Livezile prelinse în liniştea serii
Într-un timp falsificat de lacome iscoade.
Acolo
În freamătul magic
al verdelui crud
Teii-s stropiţi cu ploi fermecate.
Acolo
În palmele cerului
Mugurii plăpânzi ai dimineţilor
Te-ndeamnă la drum.
Acolo
Nicicând nu ţi se pare
c-ai călcat pragul singurătăţii
Căci inima-ţi bate prelung
O dată cu cântul dezlănţuit al îngerilor.
Acolo m-aş face una
Cu picătura de ploaie
În apropierea Luceafărului.
Cineva îmi trimite mesajul:
"Nu te-ncrede în copacii frumos coloraţi,
Nu te-ncrede în strălucirea piramidelor,
Nu te-ncrede în fructul fără viermi".
Când barca s-a oprit
În lumina mătăsoasă
A dimineţii,
Am descoperit tâlcul celor trei lacrimi.
Răscolind între frunzele copacilor
Din livada prea obosită,
Aşteptam să găsesc
Fructul secret
Pentru a însămânţa
Un alt zbor,
Mai presus de toate,
În afara poemului,
În afara nevredniciei,
În afara uitării.
Printr-o singură silabă
S-a scurs seva
Pe lângă durerea ochilor mei speriaţi.
Apus în Maramureş
Din vinerea acelui apus
Pierdut în toamnele Maramureşului
Am bănuit mereu
Un alt chip al luminii.
Acolo va înmuguri
Aerul de ianuarie în puzderii de nori
Rotindu-se laolaltă
În tăcerea viselor.
Acolo
Mâinile binecuvântă
Livezile prelinse în liniştea serii
Într-un timp falsificat de lacome iscoade.
Acolo
În freamătul magic
al verdelui crud
Teii-s stropiţi cu ploi fermecate.
Acolo
În palmele cerului
Mugurii plăpânzi ai dimineţilor
Te-ndeamnă la drum.
Acolo
Nicicând nu ţi se pare
c-ai călcat pragul singurătăţii
Căci inima-ţi bate prelung
O dată cu cântul dezlănţuit al îngerilor.
Acolo m-aş face una
Cu picătura de ploaie
În apropierea Luceafărului.